Agricultura
A fost ocupatia aproape exclusiva a satenilor din comuna Scundu, iar aceasta la randul ei putin diversificata, ponderea avand-o viticultura si pomicultura.
Comuna Scundu face parte din zona viticola Dragasani, culturile viticole fiind mentionate in documente din secolul XIV-XV cu referire la zona din nordul judetului respectiv Dealul Oltului. Inca din aceasta perioada, multi boieri incearca sa ocupe terenurile propice acestei culturi deosebit de cautate si aducatoare de venituri importante.
Comuna aceasta a suportat toate seismele economice ale Romaniei, constatandu-se o evolutie destul de lenta a satelor acestei zone din toate punctele de vedere. Astfel, de reforma agrara din 1964 au beneficiat si unii locuitori ai comunei, fiind improprietariti ca “toporasi”, adica oameni fara inventar agricol. Ei primeau 3 pogoane de pamant, iar cei care aveau 2 boi primeau 4 pogoane.
In gradinile de zarzavat ale satenilor se cultiva: cartoful, varza, morcovul, ceapa, usturoiul, fasolea, salata verde. Mararul, patrunjelul, rosiile, prazul, castravetii, ardeiul, vinetele, dovleceii, etc. In ultimul timp s-au extins solariile pentru producerea zarzavaturilor timpurii.
Dintre speciile de pomi fructiferi roditori care se dezvolta destul de bine in comuna Scundu si au o larga raspandire sunt: prunul, marul, parul, dudul si nucul.
O parte insemnata din suprafata agricola a comunei este destinata culturii cerealelor, predominand: porumbul, graul, ovazul. L a acestea se mai adauga furaje ca: lucerna, trifoiul.
Terenul agricol este in suprafata de 1704 ha. Restul suprafetei este ocupat de paduri si alte terenuri.
Industrie
Dupa razboiul de independenta in comuna Scundu apar unele innoiri. Existand aici o mare suprafata de padure de stejar, o societate franceza a infiintat in padurea Lahovary o fabrica de cherestea, ale carei motoare erau conduse cu aburi. Urmele acestei fabrici se gasesc si astazi in padurea Lahovary in marginea paraului Scundu. Cu aceasta ocazie s-a modernizat soseaua Scundu-Pesceana necesara transportarii materialului lemnos. Tot in acelasi loc se organizeaza o fabrica de tananti a aceluiasi Alexandru Lahovary.
Sunt de remarcat aparitia dupa anul 1923 a utilajelor agricole moderne: treieratoare si vanturatori, dublandu-se numarul de pravalii. Pe langa morile de apa ineficiente datorita cumuluilui fluctuant al vailor se pun in functiune mori cu motor. Se inmultesc cazanele de fabricat rachiul din vin, prelucrandu-se in mai bune conditii rezidurile vinificatiei. Unii locuitori se ocupa cu comercializarea vinului strangand acest produs spre a-l vinde en-gros la carciumarii din Rm. Valcea, dar si Craiova si Bucuresti.
In prezent pe teritoriul localitatii sunt organizate si isi desfasoara activitatea 14 agenti economici cu capital privat si de stat. In ceea ce priveste morile de pe raza comunei Scundu, una dintre acestea se afla sub administrarea primariei, fiind moara cu ciocanele pentru furaje. O alta moara este proprietate privata, fiind o moara cu pietre pentru obtinerea malaiului.
Brutaria comunala functioneaza din anul 1990 in vechiul local al scolii din satul Avramesti.
Locuitorii obtin tuica de pruna in cazane de mai mica sau de mai mare capacitate. Mestesuguri locale ce se mai practica sunt: dulgheria, tamplaria, tinichigeria, zidaria, croitoria.